Regulament Intern

Varianta pentru imprimare - click aici

CAPITOLUL I

DISPOZIŢII GENERALE

Art. 1. Prezentul Regulament este întocmit în temeiul prevederilor Codului Muncii republicat, Legii Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică, cu modificările şi completările ulterioare, Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, Legii nr. 144/2007 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative; Legii nr. 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiilor publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii, Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, cu modificările şi completările ulterioare, Cartei Universităţii, Contractului colectiv de muncă, precum şi a altor prevederi cuprinse în legislaţia în vigoare: Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, OUG nr. 96 din 2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă, Legea nr. 284/2010 şi Ordinul nr. 3860/2011. Art. 2. Regulamentul intern se aplică în Academia de Muzica Gheorghe Dima din Cluj-Napoca:
- tuturor persoanelor care desfăşoară activitate pentru universitate în baza contractului individual de muncă sau a altor tipuri de contracte prevăzute de lege, indiferent de natura acestora;
- persoanelor care desfăşoară activitate ca delegate sau detaşate la Academia de Muzică
„Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca.
Art. 3. Persoanele încadrate în muncă, în raport cu atribuţiile ce le revin potrivit contractului lor de muncă au obligaţia de a respecta cu stricteţe regulile de disciplină stabilite în Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca, contribuind la instaurarea unui climat corespunzător pentru o bună desfăşurare a activităţii instituţiei. Salariaţii au obligaţia de a respecta cu stricteţe şi în mod permanent regulile generale şi specifice, de conduită şi disciplină stabilite prin prezentul Regulament intern.
Dispoziţiile prezentului regulament referitoare la disciplina, igiena, securitatea muncii, obligaţiile conducerii şi salariaţilor se aplică în conformitate cu Codul Muncii republicat şi cu legislaţia în vigoare.
Condiţiile specifice, speciale sau privind anumite proceduri de aplicare a prezentului regulament vor putea face obiectul unor decizii, reglementări sau note interne de serviciu.
Art. 4. Regulamentul intern se aduce la cunoştinţa celor ce intră sub incidenţa acestuia sub semnătură, prin grija personalului de conducere, corespunzător nivelului organizatoric, şi produce efecte de la data validării lui de către Senatul Academiei de Muzica Gheorghe Dima din Cluj-Napoca. Regulamentul intern îşi produce efectele faţă de salariaţi din momentul încunoştinţării acestora.
Art. 5. (1). Orice persoană interesată poate sesiza Conducerea sau personalul de conducere, cu privire la dispoziţiile regulamentului intern, în măsura în care face dovada încălcării unui drept al său.
(2). Controlul legalităţii dispoziţiilor cuprinse în regulamentul intern este de competenţa instanţelor judecătoreşti, care pot fi sesizate în termen de 30 de zile de la data comunicării de către Conducere a modului de soluţionare a sesizării formulate potrivit alin. (1).
Art. 6. Întregul personal al universităţii are obligaţia ca, pe perioada detaşării sau delegării la alte unităţi, să respecte atât prevederile cuprinse în prezentul regulament intern, după caz, cât şi reglementările proprii ale unităţii respective.
Art. 7. În exercitarea atribuţiilor ce le revin, persoanele care reprezintă universitatea au obligaţia să dovedească profesionalism, cinste, ordine şi disciplină, să asigure executarea misiunilor de serviciu în conformitate cu fişa postului şi cu cele stabilite prin acte normative, hotărârile Senatului, precum şi alte reglementări legale în vigoare.
Art. 8. Personalul academiei are obligaţia să păstreze secretul de serviciu.
Art. 9. În cadrul Academiei de Muzică „Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca este constituită Comisia paritară în conformitate cu Contractul colectiv de muncă, având atribuţiile precizate în acesta.

CAPITOLUL II

REGULI PRIVIND RESPECTAREA PRINCIPIULUI NEDISCRIMINĂRII ŞI AL ÎNLĂTURĂRII FORMELOR DE ÎNCĂLCARE A DEMNITĂŢII

Art. 10. (1) În cadrul relaţiilor de muncă funcţionează principiul egalităţii de tratament faţă de toţi salariaţii şi angajatorii.
(2) Orice discriminare directă sau indirectă faţă de un salariat, bazată pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţa naţională, rasă, culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate sindicală, este interzisă.
(3) Constituie discriminare directă actele şi faptele de excludere, deosebire, restricţie sau preferinţă, întemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile prevăzute la alin. (2), care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrângerea ori înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării drepturilor prevăzute în legislaţia muncii.
(4) Constituie discriminare indirectă actele şi faptele întemeiate în mod aparent pe alte criterii decât cele prevăzute la alin. (2), dar care produc efectele unei discriminări directe.
Art. 11. (1) Orice salariat care prestează o muncă, beneficiază de condiţii de muncă adecvate activităţii desfăşurate, de protecţie socială, de securitate şi sănătate în muncă, precum şi de respectarea demnităţii şi a conştiinţei sale, fără nici o discriminare.
(2) Tuturor salariaţilor care prestează o muncă, le sunt recunoscute dreptul la negocieri colective, dreptul la protecţia datelor cu caracter personal, precum şi dreptul la protecţie împotriva concedierilor nelegale.
(3) Pentru muncă egală sau de valoare egală este interzisă orice discriminare bazată pe criteriul de sex cu privire la toate elementele şi condiţiile de remunerare.
Art. 12. (1) Salariaţii se pot asocia liber pentru apărarea drepturilor şi promovarea intereselor lor profesionale, economice şi sociale.
(2) Relaţiile de muncă se bazează pe principiul consensualităţii şi al bunei-credinţe.
(3) Pentru buna desfăşurare a relaţiilor de muncă, participanţii la raporturile de muncă se vor informa şi se vor consulta reciproc, în condiţiile legii şi ale contractelor colective de muncă.
Art. 13. Nu sunt considerate discriminări următoarele:
a) măsurile speciale prevăzute de lege pentru protecţia maternităţii, naşterii şi alăptării;
b) acţiunile pozitive prevăzute de lege pentru protecţia anumitor categorii de femei sau bărbaţi;
c) cerinţele de calificare prevăzute de lege pentru activităţile în care particularităţile de sex reprezintă un factor determinant datorită condiţiilor specifice şi a modului de executare a activităţilor respective.
Art. 14. (1). Este interzis să se ceară unei candidate la angajare să efectueze/prezinte un test de graviditate sau să semneze un angajament că nu va rămâne însărcinată sau că nu va naşte pe durata de valabilitate a contractului individual de muncă.
(2). Prevederile din alin. (I) nu vor fi aplicate în cazul locurilor de muncă interzise femeilor însărcinate şi/sau femeilor care alăptează, datorită caracterului sau condiţiilor de muncă.
Art. 15. Este interzis ca deciziile privind o persoană să fie afectate de acceptarea sau respingerea de
către persoana în cauză a unui comportament ce ţine de hărţuirea profesională, intelectuală sau sexuală a acesteia.
Art. 16. Constituie discriminare după criteriul de sex orice comportament definit drept hărţuire
având ca scop:
a) crearea la locul de muncă a unei atmosfere de intimidare, ostilă sau descurajantă pentru
respectiva persoană;
b) influenţarea negativă a situaţiei salariatului în ceea ce priveşte promovarea profesională, salarizarea sau veniturile de orice fel sau accesul la formarea, pregătirea şi perfecţionarea profesională, dacă acesta refuză să accepte un comportament nedorit - verbal, non-verbal sau fizic -legat de viaţa sexuală.
c) prin hărţuire se înţelege situaţia în care se manifestă un comportament nedorit, legat de sexul persoanei, având ca obiect sau ca efect lezarea demnităţii persoanei în cauză şi crearea unui mediu de intimidare, ostil degradant, umilitor sau jignitor.
d) prin hărţuire sexuală se înţelege situaţia în care se manifestă un comportament nedorit cu conotaţie sexuală, exprimat fizic, verbal sau neverbal, având ca obiect sau ca efect lezarea demnităţii unei persoane şi, în special, crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau jignitor.
Prin egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi în relaţiile de muncă se înţelege accesul nediscriminatoriu la :
a) angajare în toate posturile sau locurile de muncă vacante şi la toate nivelurile ierarhiei profesionale;
b) venituri egale pentru muncă de valoare egală;
c) promovare la orice nivel ierarhic şi profesional;
d) alegerea ori exercitarea liberă a unei profesii sau activităţi.
Este interzisă discriminarea prin utilizarea de către angajator a unor practici care dezavantajează persoanele de un anumit sex, în legătura cu relaţiile de muncă, referitoare la:
a) încheierea, suspendarea, modificarea şi/sau încetarea raportului juridic de muncă ori de serviciu;
b) stabilirea sau modificarea atribuţiilor din fişa postului;
c) stabilirea remuneraţiei;
d) promovarea profesională. ( Legea nr. 202/2002)
Art. 17. Este interzisă ştirbirea demnităţii salariaţilor. Persoanele care încalcă demnitatea altor angajaţi prin crearea de medii degradante, de intimidare, de ostilitate, de umilire sau ofensatoare, prin acţiuni de discriminare vor fi supuşi unei anchete administrative instituite la nivelul conducerii universităţii, şi sancţionarea lor în conformitate cu reglementările în vigoare.
Încălcarea prevederilor Legii nr. 202/2002 atrage răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravenţională sau penală, după caz a persoanelor vinovate, (art. 45 şi 46 din lege).

CAPITOLUL III

DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE CONDUCERII

A. Drepturile conducerii academiei
Art. 18. Conducerea academiei stabileşte obiective care au ca scop sporirea eficacităţii, îmbunătăţirea performanţelor şi creşterea profitabilităţii. Conducerea are în principal următoarele drepturi:
a) să stabilească organizarea şi funcţionarea academiei;
b) să stabilească atribuţiile corespunzătoare fiecărui salariat, în condiţiile legii;
c) să dea dispoziţii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalităţii lor;
d) să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu;
e) să constate săvârşirea abaterilor disciplinare şi să aplice sancţiunile corespunzătoare, potrivit legii şi regulamentului intern;
f) să stabilească obiectivele de performanţă individuală, precum şi criteriile de evaluare a realizării acestora;
g) emite instrucţiuni obligatorii salariaţilor.
B. Obligaţiile conducerii academiei
Art. 19. Conducerea academiei îşi asumă răspunderea respectării tuturor drepturilor salariaţilor, în
conformitate cu legea şi are următoarele obligaţii:
a) să informeze salariaţii asupra condiţiilor de muncă şi asupra elementelor care privesc desfăşurarea relaţiilor de muncă;
b) să asigure permanent condiţiile tehnice şi organizatorice avute în vedere la elaborarea normelor de muncă şi condiţiile corespunzătoare de muncă;
c) să acorde salariaţilor toate drepturile ce decurg din lege şi din contractele individuale de muncă;
d) să comunice periodic salariaţilor situaţia economică şi financiară a academiei, cu excepţia informaţiilor sensibile sau secrete, care, prin divulgare, sunt de natură să prejudicieze activitatea academiei;
e) să se consulte cu sindicatul sau, după caz, cu reprezentanţii salariaţilor în privinţa deciziilor susceptibile să afecteze substanţial drepturile şi interesele acestora;
f) să plătească toate contribuţiile şi impozitele aflate în sarcina sa, precum şi să reţină şi să vireze contribuţiile şi impozitele datorate de salariaţi, în condiţiile legii;
g) să înfiinţeze registrul general de evidenţă a salariaţilor şi să opereze înregistrările;
h) să asigure confidenţialitatea datelor cu caracter personal ale salariaţilor.
Art. 20. Conducerea universităţii va lua măsuri cu privire la:
a) aplicarea principiilor consacrate de managementul universitar şi informarea periodică a personalului universităţii asupra modului de realizare a obiectivelor;
b) punerea la dispoziţia personalului academiei, potrivit specificului muncii lor, a instalaţiilor, utilajelor, maşinilor, aparatelor, uneltelor, materiilor prime, materialelor, documentaţiei şi echipamentului de protecţie şi de lucru, precum şi luarea de măsuri pentru asigurarea stării lor corespunzătoare în vederea utilizării depline a capacităţii de muncă şi de cercetare şi a folosirii complete şi eficiente a timpului de lucru;
c) stabilirea instrucţiunilor pentru funcţionarea şi exploatarea instalaţiilor, maşinilor, agregatelor şi utilajelor folosite în academie, instrucţiunilor tehnice de lucru, normelor de manipulare, depozitare şi folosire a materiilor prime şi a materialelor, instrucţiunilor proprii de protecţie a muncii, precum şi a celorlalte norme specifice activităţii din universitate;
d) asigurarea condiţiilor de protecţie a muncii şi de respectare a normelor igienico-sanitare, asigurarea instruirii personalului în acest domeniu;
e) elaborarea regulilor proprii pentru aplicarea normelor de protecţie a muncii, corespunzător condiţiilor în care se desfăşoară activitatea la locurile de muncă;
f) adoptarea de măsuri pentru autorizarea exercitării meseriilor şi a profesiilor prevăzute în normele de protecţia muncii;
g) aprovizionarea la timp şi în bune condiţii a tuturor compartimentelor de lucru cu materii prime, materiale, combustibil şi energie, cu respectarea consumurilor specifice;
h) informarea personalului cu privire la legislaţia în vigoare, pentru cunoaşterea drepturilor şi
îndatoririlor ce le revin;
i) examinarea şi aplicarea sugestiilor şi propunerilor făcute de către personalul academiei pentru îmbunătăţirea activităţii în toate compartimentele, precum şi informarea acestora asupra modului de
rezolvare a problemelor care intervin;
j) adoptarea măsurilor pentru eliberarea de legitimaţii de serviciu întregului personal al academiei,
cu indicarea funcţiei fiecăruia;
k) asigurarea prin compartimentele competente a unei stări corespunzătoare bibliotecii,
laboratoarelor, încălzitului încăperilor, iluminatului etc., în vederea bunei desfăşurări a procesului
de învăţământ şi a activităţii de cercetare ştiinţifică;
1) asigurarea repausului săptămânal conform prevederilor legale;
m) asigurarea pentru întregul personal din universitate a dreptului efectuării concediului de
odihnă în fiecare an calendaristic, în conformitate cu prevederilor legale;
n) întocmirea evaluărilor, privind activitatea profesională a salariaţilor, conform legislaţiei în
vigoare şi reglementărilor proprii.
Art. 21. Conducerea academiei, prin şefii de servicii şi compartimente, răspunde de funcţionarea,
utilizarea şi exploatarea sigură şi fără întrerupere a instalaţiilor, utilajelor şi maşinilor cu regim de funcţionare continuu sau cu grad ridicat de pericol în exploatare, de respectarea riguroasă a disciplinei tehnologice şi aplicarea tuturor normelor privind buna desfăşurare a procesului de muncă, având obligaţia să asigure:
a) recepţionarea, punerea în funcţiune a instalaţiilor, utilajelor şi maşinilor, cu respectarea strictă a prevederilor din documentaţia tehnică de execuţie;
b) respectarea riguroasă a normativelor tehnice privind exploatarea instalaţiilor, utilajelor şi a maşinilor, precum şi a echipamentelor acestora, cu aparatura de măsură, control şi automatizare, verificarea şi menţinerea aparaturii în stare de perfectă funcţionare;
c) efectuarea operaţiunilor de întreţinere, revizii şi reparaţii, cu respectarea riguroasă a normelor şi normativelor tehnice;
d) asigurarea desfăşurării procesului de muncă în condiţii de siguranţă;
e) asigurarea asistenţei tehnice prin personal calificat;
f) luarea de măsuri pentru respectarea regulilor de protecţia muncii, de prevenire şi stingere a incendiilor, dotarea locurilor de muncă cu mijloace specifice de protecţie;
g) asigurarea personalului cu echipament de protecţie şi de lucru;
h) efectuarea serviciului de pază şi ordine, stabilirea de reguli stricte privind intrarea şi ieşirea din universitate, interzicerea accesului în unitate a persoanelor care se prezintă la programul de lucru sub influenţa băuturilor alcoolice.

CAPITOLUL IV

DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE SALARIAŢILOR

A. Drepturile salariaţilor
Art. 22. Salariaţii academiei beneficiază de toate drepturile prevăzute în favoarea lor de lege, de contractele individuale de muncă şi de prezentul Regulament, astfel:
a) dreptul la salarizare pentru munca depusă;
b) dreptul la repaus zilnic şi săptămânal;
c) dreptul la concediu de odihna anual;
d) dreptul la egalitate de şanse şi de tratament;
e) dreptul la demnitate în muncă;
f) dreptul la securitate şi sănătate în muncă;
g) dreptul la acces la formarea profesională;
h) dreptul la informare şi consultare;
i) dreptul de a lua parte la determinarea şi ameliorarea condiţiilor de muncă şi a mediului de muncă;
j) dreptul la protecţie în caz de concediere;
k) dreptul la negociere colectivă şi individuală;
1) dreptul de a participa la acţiuni colective;
m) dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat;
n) alte drepturi prevăzute de lege sau de contractele colective de munca aplicabile;
o) dreptul la dezvoltare profesională şi la perfecţionare.
B. Obligaţiile salariaţilor
Art. 23. Salariaţii academiei trebuie să respecte toate obligaţiile care le revin în conformitate cu legea, cu regulile de conduită, cu contractele individuale de muncă, cu fişa postului şi cu prezentul regulament. În principal, salariaţii academiei au următoarele obligaţii:
a) de a realiza norma de muncă sau, după caz, de a îndeplini atribuţiile ce le revin conform fişei postului;
b) de a respecta disciplina muncii;
c) de a respecta prevederile cuprinse în regulamentul intern, în contractul colectiv de muncă aplicabil, precum şi în contractul individual de muncă;
d) de fidelitate faţă de universitate în executarea atribuţiilor de serviciu;
e) de a respecta măsurile de securitate şi sănătate a muncii în universitate;
f) de a respecta secretul de serviciu;
g) alte obligaţii prevăzute de lege sau de contractele colective de muncă aplicabile;
h) de a depune la Departamentul de Resurse Umane, în maxim 3 zile de la data la care a intervenit, orice modificare privind situaţia personală a salariatului, pentru a putea fi încheiate ulterior actele şi pentru a fi înregistrate la termen în registrul electronic de evidenţă a salariaţilor şi în dosarul personal;
i) cadrele didactice se vor prezenta la secretariatul facultăţii pentru a li se comunica dispoziţiile, notele interne sau alte comunicări dispuse în cadrul academiei;
j) să îndeplinească cu maximă responsabilitate atribuţiile de serviciu repartizate şi la termenele stabilite, conformându-se dispoziţiilor primite pe cale ierarhică;
k) să respecte cu stricteţe ordinea şi disciplina la locul de muncă;
1) să folosească integral timpul de muncă pentru exercitarea atribuţiilor ce le revin potrivit funcţiei pe care o au stabilită în fişa postului;
m) să respecte programul de lucru stabilit şi regulile de acces în academie;
n) să studieze şi să-şi însuşească actele normative din domeniul învăţământului şi cercetării ştiinţifice precum şi dispoziţiile regulamentelor emise de academie. Necunoaşterea conţinutului acestora nu constituie temei pentru absolvirea salariaţilor de responsabilităţile ce le revin în cazul neîndeplinirii sarcinilor repartizate;
o) să-şi perfecţioneze nivelul pregătirii profesionale, al culturii generale, să-şi asigure un grad de instruire corespunzător exigenţelor impuse de calitatea de salariat al academiei şi în mod deosebit, folosirea informaticii ca mijloc de eficientizare a activităţii;
p) să se comporte corect şi civilizat în cadrul relaţiilor de serviciu, să promoveze relaţiile colegiale, principiale de muncă şi de respect;
r) să dovedească iniţiativă, să propună conducerii Academiei de Muzica Gheorghe Dima Cluj-Napoca măsuri care să conducă la perfecţionarea activităţii acesteia;
s) să respecte regulile de protecţia muncii, precum şi a celor privind folosirea echipamentului de protecţie şi de lucru şi să contribuie la preîntâmpinarea şi stingerea incendiilor sau a oricăror situaţii ce ar prejudicia imobilele academiei, instalaţiile, bunurile din dotare, viaţa, integritatea corporală şi sănătatea salariaţilor;
ş) să folosească raţional şi să aibă grijă de bunurile destinate activităţilor de la locul de muncă;
t) să menţină curăţenia la locul de muncă şi în toate locurile de folosinţă comună;
ţ) să nu lase fără supraveghere în timpul programului de lucru maşini şi instalaţii în funcţiune;
u) să pună în siguranţă la terminarea programului de lucru, documentele de serviciu. După terminarea programului de lucru, este interzisă lăsarea aparatelor conectate la priză electrică cu excepţia echipamentelor de calcul şi teletransmisie (fax, servere de comunicaţii etc.) şi a instalaţiilor de iluminat.
Art. 24. Personalul academiei care lucrează la instalaţii, utilaje şi maşini cu grad ridicat de pericol în exploatare, răspunde direct, indiferent de funcţia îndeplinită, de funcţionarea acestora în condiţii de deplină siguranţă, de supravegherea, verificarea, exploatarea, întreţinerea şi repararea instalaţiilor, utilajelor şi maşinilor, cu respectarea prevederilor din documentaţiile tehnice şi a normelor pentru prevenirea oricăror avarii, explozii, incendii sau a altor accidente tehnice.
Art. 25. Personalul academiei este obligat să respecte cu stricteţe programul de lucru, ordinea şi disciplina la locul de muncă, să aplice strict normele şi instrucţiunile referitoare la desfăşurarea procesului de muncă, să-şi îndeplinească cu simţ de răspundere atribuţiile de serviciu.
Art. 26. Şefii structurilor asigură şi răspund de luarea tuturor măsurilor pentru ca instalaţiile, echipamentele şi utilajele din dotare să fie exploatate în condiţii de siguranţă, în care scop au următoarele obligaţii:
a) organizarea procesului de muncă şi repartizarea atribuţiilor de serviciu pentru întregul personal din subordine;
b) exploatarea instalaţiilor, maşinilor şi a întregii aparaturi din dotare;
c) asigură stabilirea şi aducerea la cunoştinţa fiecărei persoane, sub semnătură proprie, a atribuţiilor şi răspunderilor ce le revin la locul de muncă, verifică modul în care acestea au fost însuşite şi se îndeplinesc;
d) controlează zilnic starea tehnică a instalaţiilor şi maşinilor, respectarea normelor de exploatare a acestora şi a regimului de lucru stabilit;
e) asigură executarea reviziilor tehnice obligatorii şi a reparaţiilor planificate ale tuturor instalaţiilor şi maşinilor, potrivit documentaţiilor tehnice;
f) organizează instruirea periodică a personalului cu privire la funcţionarea, exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor şi maşinilor în condiţiile de siguranţă, cunoaşterea şi aplicarea normelor de protecţia muncii, prevenirea şi stingerea incendiilor şi a normativelor de intervenţii pentru prevenirea dereglărilor, avariilor, accidentelor tehnice şi a uzurii premature.
Art. 27. Se interzice salariaţilor:
a) prezenţa la locul de muncă într-o ţinută sau stare fizică indecentă, introducerea sau consumarea băuturilor alcoolice în incinta academiei, atitudinea jignitoare faţă de colegii de muncă sau faţă de alte persoane din afara instituţiei;
b) executarea de lucrări străine de interesele academiei, precum şi a celor de interes personal;
c) săvârşirea de fapte ce ar putea pune în pericol siguranţa academiei, a altor persoane încadrate în muncă sau a propriei lor persoane;
d) săvârşirea de fapte care sunt contrare normelor de etică şi deontologie profesională;
e) scoaterea din incinta universităţii a oricăror bunuri fără forme de ieşire eliberate de cei în drept;
f) fumatul la locurile de muncă.
Art. 28. Personalul academiei este obligat să respecte normele de protecţie a muncii specifice locurilor de muncă în care îşi desfăşoară activitatea, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi reglementările proprii.
Neluarea vreuneia dintre măsurile de protecţia muncii sau, după caz, nerespectarea acestor măsuri, dacă prin aceasta se creează un pericol iminent de producere a unui accident de muncă sau de îmbolnăvire profesională, se pedepseşte cu închisoare sau amendă, conform prevederilor legale. Faptele care intră sub incidenţa aliniatului anterior sunt:
a) părăsirea locului de muncă, lăsând nesupravegheate instalaţiile sau maşinile, ducând astfel la dereglări tehnologice sau avarii ce pot afecta viaţa şi sănătatea salariaţilor;
b) deteriorarea sau scoaterea din funcţiune a aparaturii de măsură, control şi siguranţă prevăzute prin proiecte şi a căror nefuncţionare poate duce la dereglări, accidente tehnice şi avarii, care au legătură cu protecţia muncii;
c) executarea lucrărilor la instalaţiile electrice fără a se asigura zona de lucru cu scurtcircuitarea şi admiterea la lucru a instalaţiilor electrice prin decuplarea de la tensiune;
d) conducerea sub influenţa alcoolului a mijloacelor de transport;
e) desfăşurarea oricăror activităţi sub influenţa consumului de băuturi alcoolice;
f) efectuarea lucrărilor de sudură de către personal neautorizat, precum şi a celui autorizat fără folosirea ochelarilor şi a echipamentului specific de protecţie.
Art. 29. (1). Potrivit prevederilor art. 39 din Legea nr. 144/2007, privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, persoanele cu funcţii de conducere şi de control, din cadrul Academiei de Muzica Gheorghe Dima din Cluj-Napoca, au obligaţia declarării averii şi a intereselor. Aceeaşi obligaţie revine şi persoanele prevăzute la art. 1, pct. 31; 32; 36; 37 din Legea 176/2010.
(2). Declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese se completează conform şi în termenele prevăzute în actele normative amintite la alineatul precedent şi se depun la persoana desemnată de către şeful Departamentului de Resurse Umane, care, în exercitarea atribuţiilor respective, este subordonată direct rectorului academiei.

CAPITOLUL V

REGULI CONCRETE PRIVIND DISCIPLINA MUNCII

Art. 30. (1) Salariaţii sunt obligaţi să respecte următoarele reguli:
a) să se prezinte la serviciu în stare fizică şi mentală corespunzătoare îndeplinirii sarcinilor de
serviciu fixate în fişa postului;
b) să nu părăsească locul de muncă fără încuviinţarea conducerii în timpul programului de lucru;
c) să respecte regulile de acces în academie;
d) să respecte normele de protecţie a muncii, normele de prevenire şi stingere a incendiilor, conform instructajului periodic efectuat, prin persoana responsabilă desemnată de aceasta;
e) să dovedească iniţiativă, simţ de răspundere şi spirit gospodăresc, preocupare pentru desfăşurarea activităţii în condiţii de eficienţă economică şi de siguranţă a muncii;
f) să supravegheze aparatele în timpul lucrului şi să le asigure în mod corespunzător după terminarea programului de lucru;
g) să execute eficient dispoziţiile şefilor ierarhici şi să raporteze modul de îndeplinire;
h) să întreţină relaţii de colegialitate, colaborare şi înţelegere cu colegii de serviciu;
i) să se preocupe de formarea profesională continuă;
j) să nu aibă preocupări personale în timpul programului de lucru;
k) salariaţii cu funcţii de conducere trebuie să aducă la cunoştinţa salariaţilor din subordine atribuţiile ce le revin.
1) să se prezinte la academie în timp util în caz de forţă majoră (calamitate naturală, prevenirea unor accidente, incendii etc.) sau la cererea expresă în cazul în care se impune prezenţa salariatului la post;
m) să informeze conducerea asupra oricăror fapte, evenimente sau activităţi care ar perturba activitatea academiei.
(2) Salariaţii au obligaţia ca, prin actele şi faptele lor, să respecte Constituţia, legile ţării şi să acţioneze pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor legale, în conformitate cu atribuţiile care le revin, cu respectarea eticii profesionale.
(3) Salariaţii trebuie să se conformeze dispoziţiilor legale privind restrângerea exerciţiului unor drepturi, datorată naturii funcţiilor deţinute.
(4) Salariaţii au obligaţia de a se abţine de la orice act ori fapt care poate produce prejudicii imaginii sau intereselor legale ale acesteia.
(5) Salariaţilor le este interzis:
a) să exprime în public aprecieri neconforme cu realitatea în legătură cu activitatea academiei, cu politicile şi strategiile acesteia;
b) să dezvăluie informaţii care nu au caracter public, în alte condiţii decât cele prevăzute de lege;
c) să dezvăluie informaţiile la care au acces în exercitarea funcţiei, dacă această dezvăluire este de natură să atragă avantaje necuvenite ori să prejudicieze imaginea sau drepturile academiei ori ale unor angajaţi contractuali, precum şi ale persoanelor fizice sau juridice;
(6) în activitatea lor salariaţii au obligaţia de a respecta libertatea opiniilor şi de a nu se lăsa influenţaţi de considerente personale;
(7) în exprimarea opiniilor, salariaţii trebuie să aibă o atitudine conciliantă şi să evite generarea conflictelor datorate schimbului de păreri;
(8) în relaţiile cu personalul contractual din cadrul academiei, precum şi cu persoanele fizice sau juridice, salariaţii sunt obligaţi să aibă un comportament bazat pe respect, bună-credinţă, corectitudine şi amabilitate;
(9) Personalul contractual are obligaţia de a nu aduce atingere onoarei, reputaţiei şi demnităţii persoanelor din cadrul academiei, precum şi persoanelor cu care intră în legătură în exercitarea funcţiei, prin:
a) întrebuinţarea unor expresii jignitoare;
b) dezvăluirea aspectelor vieţii private;
c) formularea unor sesizări sau plângeri calomnioase;
(10) Salariaţii trebuie să adopte o atitudine imparţială şi justificată pentru rezolvarea clară şi eficientă a problemelor cetăţenilor. Personalul contractual are obligaţia să respecte principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţii publice, prin:
a) promovarea unor soluţii coerente, conform principiului tratamentului nediferenţiat, raportate la aceeaşi categorie de situaţii de fapt;
b) eliminarea oricărei forme de discriminare prevăzute la art. 10, alin. (2);
(11) Personalul are obligaţia să folosească timpul de lucru, precum şi bunurile aparţinând universităţii, numai pentru desfăşurarea activităţilor aferente funcţiei deţinute.
Art. 31. Ora începerii şi terminării programului de lucru se stabileşte de către conducerea academiei fără să ţină seama de anotimp, lumină naturală şi alte elemente de organizare a activităţii. Timpul de muncă pentru personalul nedidactic din cadrul Academiei de Muzica Gheorghe Dima din Cluj-Napoca este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână.
Timpul de muncă pentru personalul didactic este de 40 de ore pe săptămână, cu respectarea normei săptămânale de predare, conform Legii nr. 1/2011- Legea educaţiei naţionale.
(2) Durata zilnică a timpului de muncă de 12 ore va fi urmată de o perioadă de repaus de 24 de ore.
(3) Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare. Prin excepţie, durata timpului de muncă, ce include şi orele suplimentare, poate fi prelungită peste 48 de ore pe săptămână, cu condiţia ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă de referinţă de 4 luni calendaristice, să nu depăşească 48 de ore pe săptămână.
(4) Pentru anumite activităţi sau profesii se pot negocia, prin contractul individual de muncă, perioade de referinţă mai mari de 4 luni, dar care să nu depăşească 6 luni.
(5) La stabilirea perioadelor de referinţă prevăzute la alineatul precedent nu se ia în calcul durata concediului de odihnă anual şi situaţiile de suspendare a contractului individual de muncă.
(6) Repausul săptămânal se acordă în conformitate cu prevederile art. 137 şi 138 din Codul Muncii republicat. În cazul în care repausul în zilele de sâmbătă şi duminică ar prejudicia interesul public sau desfăşurarea normală a activităţii, repausul săptămânal poate fi acordat şi în alte zile stabilite cu acordul conducerii.
(7) Munca de noapte: - în cazul muncii de noapte sunt aplicabile prevederile art. 125-128 din Codul Muncii republicat.
Contractul individual de muncă poate fi modificat numai prin acordul părţilor şi se referă la oricare dintre următoarele elemente:
a) durata contractului;
b) locul de muncă;
c) felul muncii;
d) condiţiile de muncă;
e) salariul;
f) timpul de muncă şi timpul de odihnă.
Art. 32. Angajatorul poate modifica unilateral locul de muncă prin delegare sau detaşarea salariatului într-un alt loc de muncă decât cel prevăzut în contractual individual de muncă. Angajatorul poate modifica temporar locul şi felul muncii, fără consimţământul salariatului, şi în cazul unor situaţii de forţă majoră, cu titlu de sancţiune disciplinară sau ca măsură de protecţie a salariatului, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de codul muncii republicat.
Suspendarea contractului individual de muncă poate interveni de drept, prin acordul părţilor sau prin actul unilateral al uneia dintre părţi, conform codului muncii republicat. Contractul individual de muncă poate înceta astfel:
a) de drept;
b) ca urmare a acordului părţilor la data convenită de către acestea;
c) ca urmare a voinţei unilaterale a uneia dintre părţi, în cazurile şi în condiţiile limitative prevăzute de lege.
Angajatorul poate încadra salariaţi cu fracţiune de normă prin contracte individuale de muncă pe durată nedeterminată sau pe durată determinată, denumite contracte individuale de muncă cu timp parţial.
Art. 33. Evidenţa prezenţei personalului didactic auxiliar şi nedidactic din academie se ţine cu ajutorul condicilor de prezenţă, personalul fiind obligat să semneze condica zilnic, atât la sosire, cât şi la plecare. Condica de prezenţă se ţine la fiecare colectiv, fiind documentul pe baza căruia se realizează pontajul personalului şi salarizarea acestuia.
Art. 34. Orele suplimentare pot fi efectuate în cazurile şi în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare. Salariaţii pot presta muncă suplimentară cu acordul lor cu excepţia cazului de forţă majoră. Prestarea orelor suplimentare peste programul normal de lucru se poate efectua numai în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege şi cu aprobarea prealabilă a conducerii academiei. Timpul prestat peste programul normal de lucru va fi compensat cu timp liber corespunzător sau va fi plătit corespunzător cu reglementările legale în vigoare.
Art. 35. Prestarea muncii peste durata normală stabilită poate fi cerută în următoarele cazuri:
a) pentru preîntâmpinarea sau înlăturarea efectelor calamităţilor sau în alte cazuri de forţă majoră, precum şi în situaţiile care periclitează sănătatea sau viaţa altor persoane;
b) pentru înlăturarea efectelor unor situaţii neprevăzute;
c) pentru repararea dispozitivelor sau a instalaţiilor, în cazul în care defecţiunea acestora provoacă încetarea lucrului pentru mai multe persoane;
d) pentru prevenirea sau înlăturarea unor situaţii care ar putea provoca degradarea sau distrugerea materiilor prime, materialelor şi produselor;
e) pentru finalizarea unor raportări, situaţii urgente care necesită lucru în program prelungit.
Art. 36. Munca peste durata normală poate fi prestată şi în alte situaţii deosebite în legătură cu
interesele Academiei de Muzica Gheorghe Dima din Cluj-Napoca.
Art. 37. În cazurile în care durata zilnică a timpului de muncă este mai mare de 6 ore, salariaţii au
dreptul la pauză de masă.
Tinerii în vârstă de până la 18 ani beneficiază de o pauză de masă de cel puţin de 30 de minute, în
cazul în care durata zilnică a timpului de muncă este mai mare de 4 ore şi jumătate. Pauzele nu se vor include în durata zilnică normală a timpului de muncă.
Art. 38.
Sărbători legale.
Zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează sunt:
1 şi 2 ianuarie;
prima şi a doua zi de Paşti;
1 mai;
prima şi a doua zi de Rusalii;
Adormirea Maicii Domnului;
1 decembrie;
prima şi a doua zi de Crăciun;
2 zile pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestora.
Art. 39. Salariaţii au dreptul în fiecare an calendaristic, la un concediu de odihnă plătit conform prevederilor legale. Durata minimă a concediului de odihnă este de 20 zile lucrătoare. Concediul de odihnă se acordă salariaţilor în conformitate cu prevederile legale, şi se acordă proporţional cu activitatea prestată într-un an calendaristic.
Art. 40. Concediul de odihnă se efectuează integral în fiecare an calendaristic, el putându-se acorda şi fracţionat. Programarea concediilor de odihnă se face la sfârşitul fiecărui an pentru anul următor. Ordinea efectuării concediilor de odihnă va fi stabilită eşalonat, ţinându-se seama de interesele bunei desfăşurări a activităţii şi de interesele angajaţilor. În cazul în care programarea concediilor se face fracţionat, angajatorul este obligat să stabilească programarea astfel încât fiecare salariat să efectueze într-un an calendaristic cel puţin 10 zile lucrătoare de concediu neîntrerupt. Conducerea academiei va urmări efectuarea în întregime de către fiecare salariat a concediului de odihnă pe anul
în curs până la sfârşitul anului în curs. Salariaţii care lucrează în condiţii grele, periculoase sau vătămătoare, nevăzătorii, alte persoane cu handicap şi tinerii în vârstă de pană la 18 ani, beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar de cel puţin 3 zile lucratoare.
Art. 41. În afara concediului de odihnă salariaţii au dreptul la zile libere plătite conform legii şi contractului colectiv de muncă, în cazul unor evenimente familiale deosebite, iar, pentru rezolvarea unor situaţii personale, salariaţii au dreptul la concedii fără plată conform reglementărilor legale în vigoare şi a contractului colectiv de muncă.
Art. 42. Planificarea concediilor de odihnă ale personalului academiei se face de către şefii de structuri. De regulă, concediile de odihnă se programează în perioada de vacanţă a studenţilor (vacanţa de vară). Planificarea concediilor de odihnă se va face în aşa fel încât, în perioada 1 septembrie - 1 octombrie, personalul academiei să fie prezent la serviciu în scopul asigurării bunei desfăşurări a admiterii în învăţământul superior şi a deschiderii noului an universitar. Evidenţa concediilor de odihnă, a concediilor de boală, a concediilor fără plată, precum şi a absenţelor nemotivate se ţine la Departamentul de Resurse Umane. Cadrele didactice beneficiază de dreptul la concediu de odihnă conform Legii nr. 1/2011- Legea educaţiei naţionale. Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării contractului individual de muncă.
Art. 43. Salariaţii încadraţi cu jumătate de normă sau fracţiune de normă au dreptul la concediu de odihnă plătit în raport de timpul lucrat.
Art. 44. Orice convenţie prin care se renunţă la concediul de odihnă, în totalitate sau parţial, este interzisă.
Art. 45. Salariaţii au dreptul la un repaus săptămânal. Repausul săptămânal se acordă, de regulă, sâmbăta şi duminica. În cazul în care specificul serviciului sau interesul academiei impune munca şi în zilele de sâmbătă şi duminică, conducerea academiei stabileşte alte zile din săptămână ca zile de repaus cu respectarea prevederilor legale.
Art. 46. Salariaţii beneficiază de zile libere, potrivit legii.
Art. 47. (1) Conducerea academiei are obligaţia de a înfiinţa evidenţa prezenţei angajaţilor la serviciu. În cazul în care întârzierea sau absenţele s-au datorat unei situaţii neprevăzute sau unor motive independente de voinţa angajatului (boală, accident) în următoarele trei zile lucrătoare salariatul are obligaţia de a informa conducătorul unităţii despre situaţia care a intervenit.
(2). La începutul şi sfârşitul programului de lucru, fiecare salariat, indiferent de funcţia pe care o îndeplineşte, cu excepţia cadrelor didactice, este obligat să semneze condica de prezenţă, indicând ora sosirii şi ora plecării, care va fi controlată şi vizată zilnic de şefii de colective. Foile colective de prezenţă se vor întocmi pe formulare tipizate, de către responsabilii locului de muncă, urmând a fi vizate de şefii compartimentelor şi înaintate serviciului resurse umane - salarizare până la data de 30
a lunii în curs.
(3). Salariaţii au dreptul la concediu medical conform legii. Concediile medicale vor fi depuse la şeful de structură în maxim 3 zile de la eliberare.

CAPITOLUL VI

PROTECŢIA, IGIENA ŞI SECURITATEA ÎN MUNCĂ

Art. 48. Măsurile de protecţie a muncii se stabilesc prin norme de tehnică a securităţii şi de igienă a muncii, pe locuri de muncă, maşini, utilaje, aparate, instalaţii, echipamente şi procese tehnologice.
Art. 49. Personalul academiei este obligat să cunoască şi să respecte integral normele de securitate şi de igienă a muncii la locurile unde îşi desfăşoară activitatea şi, de asemenea, se vor lua măsurile necesare pentru cunoaşterea temeinică a normelor de protecţia muncii.
Art. 50. Salariaţii au obligaţia să respecte măsurile de protecţie a muncii:
a) să presteze munca în aşa fel încât să nu se expună, pe ei şi pe ceilalţi salariaţi, la pericole de accidente;
b) să-şi însuşească şi să respecte normele de protecţie a muncii;
c) să aducă la cunoştinţa şefului de departament orice situaţie care constituie un pericol de accident;
d) să aducă la cunoştinţa şefului direct orice accident pe care 1-a suferit el sau oricare alt salariat. Art. 51. Pentru nerespectarea normelor de protecţie a muncii salariaţilor li se aplică sancţiunile prevăzute de Legea nr. 319/2006.
(1). Angajatorul are obligaţia să ia măsurile necesare pentru protejarea vieţii, securităţii şi sănătăţii salariaţilor, inclusiv pentru activităţile de prevenire a riscurilor profesionale, de informare şi pregătire, precum şi pentru punerea în aplicare a organizării protecţiei muncii şi mijloacelor necesare acesteia.
(2). La adoptarea şi punerea în aplicare a măsurilor prevăzute la alin.(l), se va ţine seama de următoarele principii generale de prevenire:
a) să asigure aplicarea criteriilor ergonomice pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi pentru reducerea efortului fizic, precum şi măsuri adecvate pentru munca femeilor şi tinerilor;
b) să stabilească măsurile tehnice, sanitare şi organizatorice de protecţie a muncii, corespunzător condiţiilor de muncă şi factorilor de mediu specifici;
c) să angajeze persoane care, în urma controlului medical şi a verificării aptitudinilor psiho-profesionale, corespund sarcinii de muncă pe care urmează să o execute;
d) să ţină evidenţa locurilor de muncă cu condiţii deosebite;
e) să nu modifice starea de fapt rezultată din producerea unui accident mortal sau colectiv, în afară de cazurile în care menţinerea acestei stări ar genera alte accidente ori ar periclita viaţa accidentaţilor şi a altor persoane participante la procesul de muncă;
f) să ia toate măsurile necesare pentru protejarea vieţii şi sănătăţii salariaţilor şi să asigure dotarea corespunzătoare cu materiale necesare a locurilor de muncă;
g) să asigure protecţia sănătăţii şi/sau securităţii salariatelor gravide şi/sau mame la locurile de muncă;
h) să stabilească locurile pentru fumat şi locurile cu foc deschis;
i) să ia măsuri pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;
f) să efectueze instructajul de protecţie a muncii la angajare şi periodic, conform „Normelor generale de protecţie a muncii";
g) să asigure accesul salariaţilor la serviciul medical de medicina muncii;
h) să ceară controlul medical al salariaţilor atât la angajarea în muncă cât şi pe durata executării contractului individual de muncă.
Art. 52. Instrucţiunile prevăzute în prezentul Regulament intern, impun ca fiecare salariat să desfăşoare activitatea în aşa fel încât să nu se expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât şi pe celelalte persoane participante la procesul de muncă. Art. 53. (1). Toate accidentele survenite în timpul serviciului, mai ales cele cu consecinţe grave, vor fi declarate imediat conducerii academiei. În acelaşi mod se va proceda şi în cazul accidentelor survenite pe traseul domiciliu-loc de muncă şi invers, precum şi în cazul delegărilor sau detaşărilor în interesul serviciului.
(2). Accidentul care a produs invaliditate, accidentul mortal precum şi accidentul colectiv, vor fi comunicate de îndată către conducerea academiei, Inspecţia Muncii sau, după caz, Inspectoratului teritorial de muncă, precum şi organelor de urmărire penală competente, potrivit legii.
Art. 54. Condiţiile privind utilizarea echipamentului tehnic, echipamentului individual de protecţie şi de lucru şi materialelor igienico-sanitare:
a) fiecare angajat este obligat să utilizeze echipamentul tehnic din dotare, fiind interzisă utilizarea acestuia în scopuri personale;
b) sunt considerate echipamente tehnice echipamentele de calcul, birotică, autovehiculele, aparatele, în general toate materialele încredinţate salariatului în vederea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu;
c) echipamentele tehnice trebuie să corespundă prevederilor din normele, standardele şi din alte reglementări referitoare la protecţia muncii şi să nu prezinte pericol pentru sănătatea sau viaţa angajaţilor, a persoanelor aflate în universitate în interes de serviciu sau a altor persoane pentru care se asigură protecţia muncii;
d) este interzisă intervenţia din proprie iniţiativă asupra echipamentului tehnic sau individual, defect, dacă întreţinerea acestuia este încredinţată unui specialist, angajatul fiind obligat să apeleze la serviciile acestuia;
e) executarea atribuţiilor de muncă implică întreţinerea şi curăţarea echipamentului tehnic de lucru, personalul fiind obligat să-şi consacre timpul necesar acestei obligaţii, conform cerinţelor stabilite prin fişa postului sau ordine specifice.
Art. 55. (1). Conducerea academiei are obligaţia să asigure toţi salariaţii pentru risc de accidente de
muncă şi boli profesionale, în condiţiile legii.
(2). Conducerea academiei, prin persoana cu atribuţii în acest sens, are obligaţia să organizeze instruirea angajaţilor săi, în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, atât la angajare sau la schimbarea locului de muncă, cât şi periodic, în condiţiile stabilite.
Art. 56. Angajarea în muncă a unei persoane se face numai în baza unui certificat medical, care atestă că cel în cauză este apt pentru prestarea muncii respective. Certificatul medical este obligatoriu şi în cazul detaşării sau trecerii în alt loc de muncă ori în altă activitate, dacă se schimbă condiţiile de muncă, la reînceperea activităţii după o întrerupere mai mare de un an, precum şi în cazul transferului de la alte instituţii publice.
Art. 57. (1). În cazul producerii unui incendiu, evacuarea personalului se va face conform planului întocmit în acest scop, de către compartimentul administrativ împreună cu reprezentanţii
Pompierilor Militari.
Art. 58. Academia de Muzică „Gheorghe Dima" are obligaţia să asigure salariaţilor condiţii normale de muncă şi igienă, de natură să le ocrotească sănătatea şi integritatea fizică, după cum urmează:
a) Instrucţiunile prevăzute în prezentul Regulament intern, impun fiecărei persoane să vegheze, atât la securitatea şi sănătatea sa, cât şi a celorlalţi salariaţi din instituţie.
b) Fumatul în incinta academiei, în alt loc decât cel special amenajat şi consumul de băuturi alcoolice sau prezentarea la serviciu sub influenţa băuturilor alcoolice, sunt interzise.
c) În prezenţa semnelor evidente de comportament anormal al unei persoane datorită căruia aceasta nu ar mai putea executa sarcinile de serviciu şi care poate determina crearea unei situaţii periculoase, conducerea compartimentului va dispune un consult medical. Acest consult medical va avea drept scop, respectând secretul medical, precizarea unui diagnostic, pronunţarea unei atitudini, recomandarea unui tratament medical dacă este necesar. În aşteptarea unei soluţii definitive, persoanei în cauză îi va fi interzis să-şi mai exercite munca.
d) Salariaţii beneficiază de grupuri sanitare curate şi dotate cu materiale de strictă necesitate, în vederea creării unui confort necesar respectării intimităţii fiecăruia, precum şi pentru preîntâmpinarea îmbolnăvirilor.
e) Efectuarea curăţeniei în birouri, grupuri sanitare, holuri se va face numai cu aparate electro-casnice şi materiale speciale.
Dispoziţii în caz de pericol: În caz de pericol (cutremur, incendiu etc.) evacuarea personalului academiei se efectuează conform Planului de evacuare stabilit pe baza Normelor de pază contra incendiilor şi a Planului de Apărare Civilă.

CAPITOLUL VII

RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ

Art. 59. (1) Personalul didactic şi de cercetare şi personalul didactic şi de cercetare auxiliar răspunde pentru încălcarea eticii universitare sau pentru abateri de la buna conduită în cercetarea ştiinţifică. Procedura de sancţionare, sancţiunile aplicabile şi competenţa aplicării lor sunt cele prevăzute în Legea Educaţiei Naţionale, Codul de etică şi deontologie universitară şi Regulamentul comisiei de etică.
(2) Angajatorul dispune de prerogativă disciplinară, având dreptul de a aplica, potrivit legii, sancţiuni disciplinare salariaţilor săi ori de câte ori constată că aceştia au săvârşit o abatere disciplinară.
(3) Abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu munca şi care constă într-o acţiune sau inacţiune săvârşită cu vinovăţie de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă, ordinele şi dispoziţiile legale ale conducătorilor ierarhici.
(4) Personalul didactic şi de cercetare, personalul didactic şi de cercetare auxiliar, precum şi cel de conducere, de îndrumare şi de control din învăţământul superior răspunde disciplinar pentru încălcarea îndatoririlor ce îi revin potrivit contractului individual de muncă, precum şi pentru încălcarea normelor de comportare care dăunează interesului învăţământului şi prestigiului academiei. Normele de comportare sunt stabilite în Carta Academiei de Muzică „Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca.
5) Personalul administrativ răspunde disciplinar pentru abaterile de la disciplina muncii, conform art. 247-252 din Codul muncii republicat.
Art. 60. (1) Comisiile de cercetare disciplinară din cadrul Academiei de Muzică „Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca se desemnează conform prevederilor legale în vigoare.
(2) Pentru încălcarea eticii universitare sau pentru abateri de la buna conduită în cercetarea ştiinţifică competenţa revine Comisiei de etică universitară.
(3) Propunerea de sancţionare disciplinară se face de către şeful de departament sau de unitate de cercetare, proiectare, microproducţie, de către decan ori rector sau de cel puţin 2/3 din numărul total al membrilor departamentului, consiliului facultăţii sau senatului universitar, după caz. Aceştia acţionează în urma unei sesizări primite sau se autosesizează în cazul unei abateri constatate direct.
(4) Sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 312 alin. (2) lit. a) şi b) din Legea 1/2011 se stabilesc de către consiliile facultăţilor. Sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 312 alin. (2) lit. c) - e) din Legea 1/2011 se stabilesc de către Senatul universitar.
(5) Decanul sau rectorul, după caz, pune în aplicare sancţiunile disciplinare.
(6) Sancţiunile se comunică, în scris, personalului didactic şi de cercetare, precum şi personalului didactic şi de cercetare auxiliar din subordine de către Serviciul de Resurse Umane al instituţiei.
(7) Sancţiunea disciplinară se aplică numai după efectuarea cercetării faptei sesizate, audierea celui în cauză şi verificarea susţinerilor făcute de acesta în apărare.
(8) Pentru investigarea abaterilor disciplinare săvârşite de către personalul administrativ se constituie comisii având următoarea componenţă: prorectorul responsabil pentru probleme de administraţie, în calitate de preşedinte, iar ca membri: şeful Compartimentului de Resurse Umane, Directorul General Administrativ, şeful structurii din care face parte persoana cercetată şi un reprezentant al organizaţiei sindicale din care face parte persoana aflată în discuţie sau un reprezentant al salariaţilor, după caz.
În vederea desfăşurării cercetării disciplinare salariatul va fi convocat în scris prin recomandată cu confirmare de primire de persoana împuternicită de către conducătorul academiei sa realizeze cercetarea, precizându-se obiectul, data, ora şi locul întrevederii.
Neprezentarea salariatului la convocarea făcută fără un motiv obiectiv dă dreptul academiei să dispună sancţionarea, fără efectuarea cercetării disciplinare prealabile.
(9) Comisiile de analiză sunt numite, după caz, de: a) Rector, cu aprobarea Senatului universitar; b) Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, pentru personalul de conducere al instituţiilor de învăţământ superior şi pentru rezolvarea contestaţiilor privind deciziile senatelor universitare.
(10) Dreptul persoanei sancţionate disciplinar de a se adresa instanţelor judecătoreşti este garantat.
(11) Pentru investigarea abaterilor disciplinare săvârşite de personalul didactic şi de cercetare, conform prevederilor art. 314 alin (2) din Legea Educaţiei Naţionale, se constituie comisii de analiză formate din 3-5 membri, cadre didactice care au funcţia didactică cel puţin egală cu a celui care a săvârşit abaterea şi un reprezentant al organizaţiei sindicale.
Art. 61. Activitatea comisiilor de cercetare disciplinară are la bază următoarele principii:
a) prezumţia de nevinovăţie, conform căruia salariatul este considerat nevinovat pentru fapta sesizată ca abatere disciplinară comisiei de disciplină atâta timp cât vinovăţia sa nu a fost dovedită;
b) garantarea dreptului la apărare, conform căruia salariatul are dreptul de a fi audiat, de a prezenta dovezi în apărarea sa şi de a fi asistat sau reprezentat pe parcursul procedurii de cercetare disciplinară de către un reprezentant al organizaţiei sindicale din care face parte persoana aflată în discuţie sau un reprezentant al salariaţilor, după caz;
c) contradictorialitatea, conform căruia comisia de cercetare disciplinară are obligaţia de a asigura persoanelor aflate pe poziţii divergente posibilitatea de a se exprima cu privire la orice act sau fapt care are legătură cu abaterea disciplinară pentru care a fost sesizată comisia de disciplină;
d) proporţionalitatea, conform căruia trebuie respectat un raport corect între gravitatea abaterii disciplinare, circumstanţele săvârşirii acesteia şi sancţiunea disciplinară propusă să fie aplicată;
e) legalitatea sancţiunii, conform căruia comisia de cercetare disciplinară nu poate propune decât sancţiunile disciplinare prevăzute de lege;
f) unicitatea sancţiunii, conform căruia pentru o abatere disciplinară nu se poate aplica decât o singură sancţiune disciplinară;
g) celeritatea procedurii, conform căruia comisia de cercetare disciplinară are obligaţia de a proceda fără întârziere la soluţionarea cauzei, cu respectarea drepturilor persoanelor implicate şi a procedurilor prevăzute de lege şi de prezentul regulament;
h) obligativitatea opiniei, conform căruia fiecare membru al comisiei de cercetare disciplinară are obligaţia de a se pronunţa pentru fiecare sesizare aflată pe rolul comisiei de disciplină. Angajatorul stabileşte sancţiunea disciplinară aplicabilă în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârşite de salariat, avându-se in vedere următoarele:
a) împrejurările în care fapta a fost săvârşită; b) gradul de vinovăţie a salariatului; c) consecinţele abaterii disciplinare; d) comportarea generală în serviciu a salariatului; e) eventualele sancţiuni disciplinare suferite anterior de către acesta.
Art. 62. (1) Comisiile de cercetare disciplinară au următoarele atribuţii funcţionale: a) efectuează procedura de cercetare disciplinară a faptei sesizate ca abatere disciplinară; b) propun sancţiunea disciplinară aplicabilă sau, după caz, propun clasarea sesizării în condiţiile prezentului regulament, cu votul majorităţii membrilor comisiei.
(2) Comisiile de cercetare disciplinară nu au dreptul să efectueze anchete extrajudiciare, având obligaţia să notifice conducerii universităţii în ceea ce priveşte cazurile care fac obiectul legii penale şi pun la dispoziţia acesteia toate informaţiile pe care le deţin cu privire la cazurile respective.
Art. 63. Modul de sesizare a abaterilor disciplinare.
(1) Orice persoană poate sesiza instituţia de învăţământ superior cu privire la săvârşirea unei fapte ce poate constitui abatere disciplinară.
(2) Sesizarea se face în scris, se adresează conducerii academiei şi se depune la registratura acesteia. Art. 64. Abateri disciplinare
Încălcarea cu vinovăţie de către salariaţii academiei, indiferent de funcţia pe care o ocupă, a legislaţiei în vigoare, a obligaţiilor de serviciu, inclusiv a regulilor de comportare prevăzute în prezentul regulament sau alte reglementari interne ale instituţiei constituie abatere disciplinară şi se sancţionează conform legislaţiei în vigoare.
Art. 65. Conducerea academiei îşi exercită prerogativele disciplinare, având dreptul de a aplica salariaţilor, conform legii, sancţiuni disciplinare oricând constată că respectivul este vinovat de o abatere disciplinară.
Art. 66. Sancţiunile disciplinare aplicate salariaţilor nu exclud răspunderea civilă, materială sau penală, conform legii, după caz.
Art. 67. Disciplina salariaţilor academiei implică îndeplinirea strictă şi precisă, de către toţi salariaţii, indiferent de funcţia lor, a obligaţiilor prevăzute de legi, de contractul colectiv de muncă aplicabil, de prezentul regulament, de reglementările interne ale academiei, de contractul individual de muncă, de fişa postului, de deciziile sau instrucţiunile legale ale conducătorului ierarhic superior.
Art. 68. Sunt considerate abateri disciplinare cel puţin următoarele:
a) întârzierea sistematică în efectuarea sarcinilor de serviciu;
b) întârzierea în mod repetat de la ora de începere a programului de lucru a personalului nedidactic şi didactic auxiliar din academie;
c) absenţe nemotivate repetate de la serviciu;
d) intervenţiile sau stăruinţele pentru soluţionarea unor cereri în afara cadrului legal;
e) atitudinile ireverenţioase în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu;
f) nerespectarea secretului de serviciu sau a confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter;
g) refuzul nejustificat de a îndeplini atribuţiile prevăzute în fişa postului;
h) neglijenţa repetată în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu sau încălcarea indicatorilor ce le revin
potrivit contractului individual de muncă;
i) manifestări care aduc atingere prestigiului academiei;
j) exprimarea sau desfăşurarea în timpul programului de lucru, a unor activităţi publice cu caracter
politic;
k) părăsirea locului de muncă fără motiv întemeiat şi fară a avea, în prealabil, aprobarea şefului
ierarhic;
1) desfăşurarea unei activităţi personale sau private în timpul orelor de program;
m) solicitarea sau primirea de cadouri în scopul furnizării unor informaţii sau facilitării unor
servicii;
n) fumatul în alte locuri decât în cele amenajate şi încălcarea regulilor de igienă şi securitate;
o) distribuirea sau facilitarea distribuirii în academie a băuturilor alcoolice, precum şi consumarea
acestora la locul de muncă;
p) intrarea în instituţie sub influenţa băuturilor alcoolice;
r) introducerea, consumarea, distribuirea sau comercializarea de substanţe, medicamente sau alte produse al căror efect poate produce dereglări comportamentale;
s) nerespectarea prevederilor legale aplicabile, a contractului individual de muncă, a contractului colectiv de muncă, a regulamentului intern, a regulamentelor şi procedurilor interne ale academiei, a
dispoziţiilor conducătorilor ierarhici;
t) orice alte fapte prevăzute de lege.
Art.69. Sancţiunile disciplinare care se pot aplica în cazul în care salariatul săvârşeşte o abatere disciplinară sunt, după caz, cele prevăzute în Legea Educaţiei Naţionale sau Codul muncii.
A) Pentru personalul administrativ:
a) avertismentul scris;
b) retrogradarea din funcţie, cu acordarea salariului corespunzător funcţiei în care s-a dispus retrogradarea, pentru o durată ce nu poate depăşi 60 de zile;
c) reducerea salariului de bază pe o durată de 1-3 luni cu 5-10%;
d) reducerea salariului de bază şi/sau, după caz, şi a indemnizaţiei de conducere pe o perioadă de 1-3 luni cu 5-10%;
e) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.
Pentru 3 zile de absenţe nemotivate se va aplica sancţiunea prevăzută la litera d), respectiv desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă, fără ca aceasta să fie condiţionată de aplicarea anterioară a unei sancţiuni mai uşoare.
B) Pentru personalul didactic şi de cercetare, personalul didactic şi de cercetare auxiliar, precum şi cel de conducere, îndrumare şi de control:
a) avertisment scris;
b) diminuarea salariului de bază, cumulat, când este cazul, cu indemnizaţia de conducere, de îndrumare şi de control, pe durată de 1-3 luni cu 5-10%;
c) suspendarea, pe o perioadă determinată de timp, a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei funcţii didactice superioare ori a unei funcţii de conducere, de îndrumare şi de control, ca membru în comisii de doctorat, de master sau de licenţă;
d) destituirea din funcţia de conducere din învăţământ;
e) desfacerea disciplinara a contractului de muncă.
Pentru verificarea modului în care sunt efectuate activităţile didactice şi sancţionarea cadrelor didactice care nu-şi onorează activităţile înscrise în statele de funcţii, pentru a evita orice ambiguitate privind rezultatul verificării, orice modificare de orar (schimburi de activităţi didactice,
înlocuiri, reprogramări etc.) va fi consemnată în scris la Decanat şi confirmată de către Decan/Director/Şef de departament, înainte de producerea acestora, astfel încât în momentul controlului, modificarea de orar să fie justificată prin înscrisuri. Aprobarea solicitării, care va conţine modificările din orar, se va anunţa de către secretara şefă a facultăţii şefilor de grupă/an cu
cel puţin 2 zile înainte de efectuarea activităţii didactice. Reprogramarea se admite doar în cazuri de
forţă majoră. Înlocuirea pentru delegaţii şi mobilităţi se admite doar în proporţie de 25 % pe parcursul semestrului şi cu condiţia ca persoana care înlocuieşte să îndeplinească cerinţele postului în care prestează activităţi.
Consecinţe:
Orele neefectuate şi nejustificate prin înscrisuri nu pot fi înscrise în fişa de pontaj şi deci nu pot fi remunerate.
Cadrele didactice care au fost identificate cu absenţe nemotivate nu pot beneficia de gradaţie de merit, conform art.4.5.3.1. din Procedura pentru acordarea gradaţiei de merit.
Art. 70. Sancţiunea disciplinară se radiază de drept în termen de 12 luni de la aplicare, dacă salariatului nu i se aplică o nouă sancţiune disciplinară în acest termen. Radierea sancţiunilor disciplinare se constată prin decizia rectorului emisă în forma scrisă, făcându-se menţiunea corespunzătoare în statutul personal de serviciu al celui în cauză.
Art. 71. (1). Sancţiunile prevăzute la art. 68, cu excepţia avertismentul scris, nu pot fi dispuse mai înainte de efectuarea, în condiţiile legii, a unei cercetări disciplinare prealabile de către comisia de cercetare disciplinară.
(2). Conducerea academiei dispune aplicarea sancţiunii disciplinare prin decizie emisă în scris, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoştinţă despre săvârşirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii faptei.
(3). Sub sancţiunea nulităţii absolute, decizia trebuie sa fie motivată în fapt şi în drept şi să cuprindă
elementele prevăzute în actele normative aplicabile.
(4). Decizia de sancţionare se comunică salariatului în cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii şi produce efecte de la data comunicării. Comunicarea se predă personal salariatului, cu semnătură de primire, ori, în caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandată expediată la domiciliul sau reşedinţa comunicată de acesta.
(5). Decizia de sancţionare poate fi contestată de salariat la instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării.
Art.72. Răspunderea patrimonială a personalului academiei se stabileşte potrivit art. 253-259 din codul muncii republicat. Măsurile pentru recuperarea pagubelor şi a prejudiciilor se iau potrivit aceleaşi legislaţii. (Codul muncii).
Art. 73. Salariaţii academiei au îndatorirea de a realiza întocmai şi la timp obligaţiile ce le revin la locurile lor de muncă. Ei au îndatorirea de a acţiona în mod conştiincios pentru sporirea eficienţei muncii, pentru realizarea obligaţiilor care decurg din contractul de muncă, regulamentul de organizare şi funcţionare a academiei.
Art. 74. Încălcarea cu vinovăţie a obligaţiilor de muncă, a normelor de comportare, constituie abatere disciplinară şi se sancţionează ca atare, indiferent de funcţia pe care o are persoana vinovată, care a săvârşit-o.
Art. 75. (1). Salariaţii care lucrează în cadrul academiei ca delegaţi ai altei instituţii sunt obligaţi să
respecte prezentul Regulament intern. Abaterile disciplinare săvârşite de personalul angajat al academiei în perioada detaşării în altă instituţie se propun de către conducerea instituţiei la care acesta este detaşat, se cercetează şi se aplică de către Academia de Muzică „Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca în conformitate cu prezentul regulament.
Art. 76. Salariaţii academiei trebuie să cunoască prevederile legale referitoare la muncă, funcţionarea academiei, folosirea uneltelor, materiilor prime, materialelor şi totodată să aplice cu rigurozitate aceste reglementări.
Art. 77. (1) Salariaţii academiei răspund patrimonial, conform prevederilor legale, în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse
angajatorului din vina şi în legătură cu munca lor.
(2) Salariaţii nu răspund de pagubele provocate de forţa majoră sau de alte cauze neprevăzute şi care nu puteau fi înlăturate şi nici de pagubele care se încadrează în riscul normal al serviciului.
Art. 78. (1) Când paguba a fost produsă de mai mulţi salariaţi, cuantumul răspunderii fiecăruia se stabileşte în raport cu măsura în care a contribuit la producerea ei.
(2) Dacă măsura în care s-a contribuit la producerea pagubei nu poate fi determinată, răspunderea
fiecăruia se stabileşte proporţional cu salariul sau net de la data constatării pagubei şi, atunci când
este cazul, şi în funcţie de timpul efectiv lucrat de la ultimul său inventar.
Art. 79. Salariaţii care au încasat de la angajator o sumă nedatorată sunt obligaţi să restituie acea sumă, iar în cazul în care au primit bunuri ce nu li se datorau şi care nu mai pot fi restituite în natură sau le-au fost prestate servicii la care nu erau îndreptăţiţi, sunt obligaţi să plătească contravaloarea lor, calculată potrivit valorii acestora la data plăţii.
Art. 80. Obligarea la plata despăgubirilor sau a contravalorii bunurilor, precum şi la restituirea
sumelor încasate fără drept, se face conform legislaţiei în vigoare.( Codul muncii republicat)
Art. 81. Răspunderea patrimonială, contravenţională sau penală nu exclude răspunderea
disciplinară pentru faptele săvârşite, dacă prin aceste acte s-au încălcat şi obligaţii de muncă.
Art. 82. Când pagubele au fost cauzate ca urmare a unei fapte ce constituie infracţiune, răspunderea se stabileşte potrivit legii penale.
Art. 83. Săvârşirea de către salariat a unei fapte ilicite, dacă prin această faptă salariatul aduce o tulburare atât ordinii interioare, cât şi unor relaţii sociale de un interes general, apărate prin norme legale, constituie contravenţie şi se sancţionează conform legilor în vigoare.

CAPITOLUL VIII

PROCEDURA DE SOLUŢIONARE A CERERILOR SAU RECLAMAŢIILOR INDIVIDUALE ALE SALARIAŢILOR

Art. 84. Cererile individuale ale salariaţilor pot avea unul dintre următoarele subiecte:
a) acordarea drepturilor salariale;
b) acordarea de ajutoare sociale, în condiţiile prevăzute de lege şi de contractul colectiv;
c) acordarea concediilor;
d) pensionarea potrivit prevederilor legale;
e) încetarea raporturilor de muncă;
f) documente care atestă calitatea de angajat;
g) altele, potrivit reglementărilor în vigoare.

Art. 85. (1). Cererile şi reclamaţiile individuale ale salariaţilor sunt repartizate de către conducerea academiei structurilor specifice pentru analiză şi răspuns.
În formularea răspunsurilor se vor avea în vedere următoarele principii:
a) respectarea drepturilor salariaţilor în conformitate cu prevederile legale, ale contractului individual de muncă al fiecărui salariat;
b) promovarea intereselor salariaţilor referitoare la salariu, condiţii de muncă, timpul de muncă şi de odihnă, stabilitatea în muncă precum şi alte interese profesionale, economice şi sociale legate de relaţiile de muncă;
c) egalitatea de tratament faţă de toţi salariaţii.
(2). Cererea sau reclamaţia se rezolvă în termen de 30 zile de la primirea acesteia.
(3). Răspunsul la cerere sau reclamaţie, motivat, se comunică petiţionarului în scris pe bază de
semnătura sau prin poştă, cu confirmare de primire.
(4). Pentru analiza altor probleme se instituie un program de audienţe ale Rectorului.
Petiţiile anonime sau cele în care nu sunt trecute datele de identificare ale salariatului, nu se iau în
considerare.  

Art. 86. (1). Personalul care a reclamat ori a sesizat încălcări ale legii în Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca, săvârşite de persoane cu funcţii de conducere sau de execuţie din academie, beneficiază de protecţia legii în faţa comisiilor de disciplină.  (2) Sesizarea privind încălcarea legii poate fi făcută alternativ sau cumulativ :
a) şefului ierarhic al persoanei care a încălcat;
b) organelor judiciare;
c) organelor însărcinate cu constatarea şi cercetarea conflictelor de interese şi incompatibilităţilor;
d) comisiilor parlamentare;
e) mass-media;
f) organizaţiilor sindicale;
g) organizaţiilor neguvernamentale.
(2) Sesizarea privind încălcarea legii poate fi făcută alternativ sau cumulativ :
a) şefului ierarhic al persoanei care a încălcat;
b) organelor judiciare;
c) organelor însărcinate cu constatarea şi cercetarea conflictelor de interese şi incompatibilităţilor;
d) comisiilor parlamentare;
e) mass-media;
f) organizaţiilor sindicale;
g) organizaţiilor neguvernamentale. ACCESUL LA INFORMAŢII DE INTERES PUBLIC ŞI RELAŢIA CU MASS - MEDIA
Art. 87. Accesul la informaţiile de interes public este garantat, potrivit normelor stabilite prin Legea 544/2001 privind accesul la informaţiile de interes public.
Art. 88. Sunt informaţii de interes public la nivelul Academiei de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca:
a) actele normative care reglementează organizarea şi funcţionarea academiei;
b) structura organizatorică, atribuţiile entităţilor componente, programul de funcţionare şi programul de audienţe;
c) numele şi prenumele persoanelor din conducerea academiei şi a funcţionarului responsabil cu difuzarea informaţiilor publice;
d) coordonatele de contact ale instituţiei: denumire, sediu, numere de telefon, fax, adresa de e-mail şi adresa paginii de internet;
e) sursele financiare, bugetul şi bilanţul contabil;
f) programele şi strategiile proprii;
g) alte informaţii care nu au fost clasificate ca şi informaţii secrete, secrete de serviciu sau confidenţiale.
Art. 89. (1). Accesul la informaţiile prevăzute la art. 87 se realizează prin:
a) afişarea la sediul sau pe site-ul academiei;
b) consultarea lor la sediul instituţiei, în spaţii destinate acestui scop.
(2). Persoanele fizice şi juridice vor putea obţine informaţii de interes public şi prin solicitare scrisă care va cuprinde:
a) datele de identificare ale solicitantului (denumirea persoanei juridice, sediul, numele şi prenumele persoanei fizice, adresa, domiciliul, telefon, fax etc);
b) descrierea informaţiei solicitate;
c) motivarea interesului legitim;
d) data solicitării şi semnătura solicitantului.
(3). Solicitarea prevăzută la al. (2) se va prezenta personal la secretariatul academiei, sau va fi adresată prin poştă, şi va fi înregistrată într-un registru special destinat acestui scop.
(4). După înregistrare, solicitarea va fi prezentată persoanei responsabile cu informaţiile de interes public, numită de conducerea academiei, care o va analiza şi va aprecia dacă informaţiile solicitate sunt de interes public şi solicitantul are un interes legitim pentru obţinerea acestor informaţii.
(5). În situaţia în care informaţiile solicitate nu sunt de interes public şi solicitantul nu a dovedit un interes legitim pentru obţinerea informaţiilor solicitate, se va comunica solicitantului acest lucru. (6). Când condiţiile de solicitare şi obţinere a informaţiilor sunt îndeplinite, persoana împuternicită va pregăti răspunsul, pe care îl va prezenta la semnat conducerii academiei. Răspunsurile vor fi semnate de o persoană din conducerea academiei (rector, prorector, secretar ştiinţific, director general administrativ) şi de persoana împuternicită să răspundă de accesul la informaţiile de interes public.
(7). În situaţia în care, pentru soluţionarea cererilor privind informaţiile de interes public se impune
multiplicarea unor documente, aceasta se va face pe cheltuiala solicitantului.
(8). Cererile de informaţii de interes public vor fi rezolvate potrivit art. 7 din Legea nr. 544/2001, în
termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la data înregistrării solicitării, în funcţie de
dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor, documentare şi urgenţa solicitării. În cazul în care durata necesară pentru identificarea şi difuzarea informaţiei solicitate depăşeşte 10 zile, răspunsul va fi comunicat solicitantului în maximum 30 de zile, cu condiţia înştiinţării în scris despre acest fapt în termen de 10 zile.
(9). Refuzul comunicării informaţiilor solicitate se motivează şi se comunică în termen de 5 zile de
la primirea petiţiilor.
(10). Solicitarea şi obţinerea informaţiilor de interes public se pot realiza şi în format electronic, dacă sunt întrunite condiţiile tehnice necesare.
Art. 90. (1). Accesul mass-mediei la informaţiile de interes public ale Academiei de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca este garantat.
(2). De regulă, informaţiile de interes public solicitate de reprezentanţii mass-media se furnizează prompt, cu excepţia cazurilor când soluţionarea impune documentare sau multiplicare de documente, când se vor aplica regulile prevăzute la art. 88 din prezentul regulament.
Art. 91. (1). Refuzul explicit sau tacit al angajatului desemnat cu soluţionarea cererilor privind accesul la informaţiile de interes public, de a primi şi soluţiona cererile de obţinere a informaţiilor de interes public, constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit prezentului regulament.
(2). Litigiile privind accesul la informaţiile de interes public, dintre academie şi persoanele care se consideră lezate în exercitarea dreptului la informaţiile de interes public, se soluţionează potrivit dispoziţiilor legale.

CAPITOLUL IX

MODALITĂŢILE DE APLICARE A ALTOR DISPOZIŢII LEGALE SAU CONTRACTUALE SPECIFICE

Reguli privind protecţia maternităţii la locul de muncă OUG nr.96/2003 privind protecţia la locurile de muncă.
Art. 92. În ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea în muncă a salariatelor gravide şi/sau mame, lăuze sau care alăptează, angajatorul va asigura la locul de muncă măsuri privind igiena, protecţia sănătăţii şi securitatea în muncă a acestora conform prevederilor legale.
Art. 93. (1) Salariatele gravide, salariatele care au născut recent sau care alăptează pentru a beneficia de aceste măsuri au obligaţia de a se prezenta la medicul de familie pentru eliberarea unui document medical care sa le ateste starea şi să informeze în scris angajatorul despre starea lor.
(2) Documentul medical eliberat de medicul de familie sau, după caz, de medicul specialist care atestă faptul că o salariată este gravidă, lăuză sau alăptează este fie adeverinţa medicală-tip aprobată de Ministerul Sănătăţii, fie Carnetul gravidei şi Anexa pentru supravegherea medicală a gravidei şi lăuzei în conformitate cu Ordinul ministrului sănătăţii nr. 12/2004.
(3) Documentul medical menţionat la alin. (2) trebuie să conţină constatarea stării fiziologice de sănătate a salariatei şi recomandări privind protecţia acesteia la locul de muncă.
(4) În cazul salariatei gravide, documentul medical trebuie să conţină data prezumtivă a naşterii, precum şi recomandări privind capacitatea de muncă a acesteia pe timp de zi sau, dacă este cazul, pe timp de noapte, precum şi în condiţii de muncă definite în prezentele norme metodologice ca insalubre sau greu de suportat.
(5) În cazul salariatei care a născut recent şi/sau alăptează, documentul medical trebuie să conţină datele privind începutul şi sfârşitul prezumtiv al perioadei vizate şi recomandări privind capacitatea de muncă a acesteia.
(6) Consultaţiile postnatale efectuate de salariată pe o perioadă de 6 luni după naştere vor lua în considerare eventualele modificări ale capacităţii de muncă a salariatei şi vor conţine recomandări corespunzătoare.
(7) Salariata va prezenta angajatorului, în copie, documentul medical, în maximum 5 zile lucrătoare de la data eliberării.
(8) În cazul în care salariatele nu îndeplinesc obligaţia prevăzută la alin. (1) şi nu informează în scris angajatorul despre starea lor, acesta este exonerat de obligaţiile sale, cu excepţia celor prevăzute de lege ca fiind obligatorii.
Art. 94. Salariatele gravide, salariatele care au născut recent sau care alăptează au următoarele obligaţii:
a) salariata mamă are obligaţia să efectueze, în cadrul concediului pentru sarcină şi lăuzie, concediul postnatal de 42 de zile, după naştere, în cadrul concediului pentru sarcină şi lăuzie cu durata totală de 126 de zile, şi să solicite angajatorului în scris măsurile de protecţie prevăzute de lege, anexând un document medical eliberat de medicul de familie/medicul specialist, dar nu mai târziu de 6 luni de la data la care a născut;
b) salariatele gravide, salariatele care au născut recent sau care alăptează au obligaţia de a se prezenta la medicul de familie/medicul specialist, pentru eliberarea unui document medical care să le ateste starea, document care va fi prezentat în copie DRU, în termen de maxim 5 zile lucrătoare de la data eliberării.
Art. 95. Pentru toate activităţile susceptibile să prezinte un risc specific de expunere la agenţi, procedee şi condiţii de muncă, a căror listă este prevăzută în anexa nr. 1 din OUG 96/2003, academia este obligată să evalueze anual şi să întocmească rapoarte de evaluare, cu participarea medicului de medicina muncii, cu privire la natura, gradul şi durata de expunere a angajatelor în academie pentru a depista orice risc pentru sănătatea şi securitatea angajatelor şi orice efect posibil asupra sarcinii sau alăptării şi pentru a stabili măsurile care trebuie luate.
Art. 96. (1) Angajatorul are obligaţia ca, în termen de 5 zile lucrătoare de la data întocmirii raportului, să înmâneze o copie a acestuia sindicatului sau reprezentanţilor salariaţilor;
(2) Angajatorul va informa în scris salariatele asupra rezultatelor evaluării privind riscurile la care pot fi supuse la locurile lor de muncă, precum şi asupra drepturilor care decurg din lege prin informarea privind protecţia maternităţii la locul de muncă (conform modelului din Normele Metodologice) în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data întocmirii raportului de evaluare; Art. 97. În termen de 10 zile lucrătoare de la data la care academia a fost anunţată în scris de către o salariată că este gravidă, lăuză sau alăptează, are obligaţia să înştiinţeze medicul de medicina muncii, precum şi inspectoratul teritorial de muncă pe a cărui rază îşi desfăşoară activitatea.
Art. 98. Angajatorului îi revin următoarele obligaţii:
a) să prevină expunerea salariatelor gravide, lăuze sau care alăptează la riscuri ce le pot afecta sănătatea şi securitatea, în situaţia în care rezultatele evaluării evidenţiază astfel de riscuri;
b) să nu constrângă salariatele să efectueze o muncă dăunătoare sănătăţii sau stării lor de graviditate ori copilului nou-născut, după caz;
c) să păstreze confidenţialitatea asupra stării de graviditate a salariatei şi nu va anunţa alţi angajaţi decât cu acordul scris al acesteia şi doar în interesul bunei desfăşurări a activităţii, când starea de graviditate nu este vizibilă;
d) să modifice locul de muncă al salariatelor gravide, lăuze sau care alăptează care îşi desfăşoară activitatea numai în poziţia ortostatică sau în poziţia aşezat, astfel încât să li se asigure, la intervale regulate de timp, pauze şi amenajări pentru repaus în poziţie şezândă sau, respectiv, pentru mişcare, la recomandarea medicului de medicina muncii;
e) să acorde salariatelor gravide dispensă pentru consultaţii prenatale, constând în ore libere plătite salariatei, în cazul în care investigaţiile medicale se pot efectua numai în timpul programului de lucru;
f) să acorde salariatelor care alăptează pauze de alăptare de câte o oră fiecare, în timpul programului
de lucru/ să reducă durata timpului de muncă cu 2 ore zilnic, fără diminuarea drepturilor salariale; (OUG nr.96/2003)
g) să transfere la un alt loc de muncă, cu menţinerea salariului de bază brut lunar, salariatele
gravide, lăuze sau care alăptează care desfăşoară în mod curent muncă cu caracter insalubru sau
greu de suportat.
Art. 99. Pentru salariatele gravide, salariatele care au născut recent sau care alăptează care desfăşoară activitate care prezintă riscuri pentru sănătate sau securitate ori cu repercusiuni asupra sarcinii şi alăptării, angajatorii trebuie să modifice în mod corespunzător condiţiile şi/sau orarul de muncă ori să le fie repartizat alt loc de muncă, conform recomandării medicului de medicina muncii
sau a medicului de familie.
Art. 100. (1). În cazul în care academia, din motive justificate în mod obiectiv, nu poate să îndeplinească obligaţia prevăzută la art. 97, salariatele gravide, salariatele care au născut recent sau care alăptează au dreptul la concediu de risc maternal, numai dacă solicitarea este însoţită de documentul medical, astfel:
a) înainte de data solicitării concediului de maternitate, stabilit potrivit reglementărilor legale privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale - salariatele gravide;
b) după data revenirii din concediul postnatal obligatoriu - salariatele care au născut recent şi salariatele care alăptează, în cazul în care nu solicită concediul şi indemnizaţia pentru creşterea şi îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la 3 ani.
(2) Salariata care a născut recent, după efectuarea concediului de lăuzie, solicită angajatorului în scris măsurile de protecţie prevăzute de lege, anexând un document medical eliberat de medicul de familie, dar nu mai târziu de 6 luni de la data la care a născut.
(3) Concediul de risc maternal se poate acorda, în întregime sau fracţionat, pe o perioadă ce nu poate depăşi 120 de zile calendaristice, de către medicul de familie sau de medicul specialist, care va elibera un certificat medical în acest sens, dar nu poate fi acordat simultan cu alte concedii prevăzute de legislaţia privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.
Art. 101. Pe durata concediului de risc maternal salariata are dreptul la indemnizaţie de risc maternal, care se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat. Salariata gravidă, salariata care a născut si salariata care alăptează nu pot fi obligate să desfăşoare munca de noapte.
Este interzis angajatorului să dispună încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu în cazul:
- salariatei care se află în concediu de risc maternal;
- salariatei care se află în concediu de maternitate;
- salariatei care se află în concediu pentru creşterea copilului în vârstă de pană la 2 ani, sau în cazul copilului cu handicap, în vârstă de pană la 3 ani şi în alte situaţii prevăzute de OUG nr. 96/2003 şi de Codul muncii.

CAPITOLUL X

EVALUAREA PROFESIONALĂ A SALARIAŢILOR

Ordinul MECTS nr. 3860/2011
Art. 102. Evaluarea performanţelor profesionale individuale pentru personalul Academiei de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca se efectuează conform prevederilor legale în vigoare aplicabile personalului din instituţiile publice şi în baza procedurilor, regulamentelor interne specifice aprobate prin Hotărârea Senatului Universitar.
Evaluarea activităţii didactice şi de cercetare a personalului didactic şi de cercetare.
1. Rezultatele şi performanţele activităţilor didactice şi de cercetare ale personalului didactic şi de cercetare din universitate sunt evaluate periodic, la interval de maximum 5 ani. Aceasta evaluare se face în conformitate cu metodologia aprobată şi aplicată de către Senatul Universitar.
2. Evaluarea de către student a prestaţiei cadrelor didactice este obligatorie. ( Legea nr. 1/2011)
Criteriile de evaluare ale personalului didactic sunt:
a) Activitatea didactică 40%;
b) cercetare/creaţie/interpretare (cf. Criterii CNCSIS) (30%);
c) recunoaştere internaţională şi naţională (criterii de prestigiu) (15%);
d) alte activităţi în folosul comunităţii academice(15%).
Evaluarea performanţelor profesionale individuale ale personalului contractual.
1. Evaluarea performanţelor profesionale individuale se face anual de către conducătorul ierarhic superior al persoanei evaluate.
2. Activitatea profesională se apreciază ca urmare a evaluării performanţelor profesionale individuale, prin acordarea unuia dintre calificativele: foarte bine, bine, satisfăcător sau nesatifăcător.
3. Criteriile de evaluare a performanţelor profesionale individuale sunt cele prevăzute de art. 5 lit. c) din Legea nr.284/2010, astfel:
a) cunoştinţe şi experienţă; b) complexitate, creativitate şi diversitatea activităţilor; c) judecata şi impactul deciziilor; d) influenţă, coordonare şi supervizare; e) contacte şi comunicare; f) condiţii de muncă; g) incompatibilităţi şi regimuri speciale.
4. Pe baza elementelor menţionate, persoana care va realiza procedura de evaluare acordă note de la 1 la 5, pentru fiecare criteriu prevăzut în fişa de evaluare a fiecărui angajat.
5. Nota finală a evaluării reprezintă media aritmetică a notelor acordate pentru fiecare criteriu.
6. Calificativul final al evaluării se stabileşte pe baza notei finale, după cum urmează:
a) Intre 1,00 - 2,00 = nesatisfăcător; b) între 2,01 - 3,50 = satisfăcător; c) între 3,50 - 4,50 = bine; d) între 4,51 - 5,00 = foarte bine.
7. După aducerea la cunoştinţa persoanei evaluate a consemnărilor făcute de evaluator în fişa de evaluare, aceasta se semnează şi se datează de către evaluator şi persoana evaluată.
8. Fişa de evaluare se înaintează contrasemnatarului. Are calitatea de contrasemnatar superiorul ierarhic al evaluatorului, potrivit structurii organizatorice a Academiei de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca.
9. Angajaţii nemulţumiţi de rezultatul evaluării pot să îl conteste la conducerea academiei.
10. Rezultatul contestaţiei se comunică persoanei evaluate în termen de 5 zile lucrătoare de la soluţionarea contestaţiei. Angajaţii nemulţumiţi de modul de soluţionare a contestaţiei se pot adresa instanţei competente, în condiţiile legii.

CAPITOLUL XI

PREVEDERI FINALE

Art. 103. Prezentul regulament va fi adus la cunoştinţa tuturor angajaţilor Academiei de Muzică Gheorghe Dima prin afişarea în locuri accesibile sau prin publicarea pe site.
a. Persoanele numite sau nou angajate nu îşi pot începe activitatea decât după ce au semnat că au luat la cunoştinţă de conţinutul acestui regulament, prin grija conducătorului de structură.
b. Prezentul Regulament Intern intră în vigoare la data de 12 ianuarie 2012, dată de la care îşi încetează aplicabilitatea reglementările interne care contravin prevederilor acestui regulament, şi este actualizat ori de câte ori este nevoie, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Prezentul Regulament intern a fost elaborat în temeiul prevederilor art. 241-246 din Codul Muncii.

Aprobat în şedinţa de Senat din data de 12 ianuarie 2012